Criza politică declanșată în luna mai, odată cu demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului condus de Ilie Bolojan, nu și-a găsit rezolvarea în iulie. România se află de la 5 mai 2026 sub un Executiv interimar cu atribuții limitate, în timp ce președintele Nicușor Dan încearcă să coaguleze o majoritate parlamentară pentru a învesti un nou prim-ministru.
La 31 iulie, guvernul ajunsese la 89 de zile de interimat, iar Ilie Bolojan a intrat în registrul celor mai longevivi miniștri interimari post-1989. În acest context, Executivul trebuie să gestioneze mai multe axe: consolidarea fiscală, închiderea PNRR, avertismentele agențiilor de rating și, la finalul lunii, o criză energetică provocată de debitul istoric de scăzut al Dunării.
Blocajul politic a fost amplificat de un conflict instituțional: Guvernul a sesizat Curtea Constituțională, acuzând Înalta Curte de Casație de blocaje în decizii care ar trebui să faciliteze funcționarea executivului. Experții avertizează că această situație poate amâna reforme-cheie și ritmul absorbției fondurilor europene, cu impact posibil asupra județului Sălaj, unde proiecte de investiții finanțate din PNRR sunt în așteptare.
La nivel local, cetățenii și autoritățile așteaptă clarificări privind calendarul implementărilor și efectele potențiale ale deciziilor centrale asupra bugetelor locale. Rămâne de văzut cum va evolua spectrul politic în luna august: se conturează scenarii de stabilitate pentru investirea unui nou premier sau, din contră, menținerea unui executiv interimar care să gestioneze crizele curente, inclusiv cele energetice, până la o rezolvare în Parlament.
